Datasets:

gioto64
/

MEID_v2.3

Modalities:

Text

Formats:

Size:

Libraries:

Dataset card Data Studio Files Files and versions

xet

Community

Dataset Viewer

Auto-converted to Parquet

Split (1)

train · 1M rows

wrong stringlengths 10 18.5k	right stringlengths 11 18.5k
Astfel dacă modificarea legislației electorale în cauza aduce o îmbunătățire a dreptului de vot al cetățenilor acest lucru poate fi făcut piar și cu o perioadă mai micăă de un an îaninte de alegeri pentru că acest principiu „ nu are prioritate fața de celelalte principii “ și nu poate fi „ invocat pentru a ențiine o situatie contrară standardelor europene în domeniu “ darîn cazul de față modificarea legilor electorale prin actul normativ criticat fără o jusrifiiicară în sensul celor reținute de Comisia de din Veneția afectează în sens negativ dreptul de vot al cetățenilor și dreptul de a fi ales	Astfel, dacă modificarea legislației electorale în cauza aduce o îmbunătățire a dreptului de vot al cetățenilor, acest lucru poate fi făcut chiar și cu o perioadă mai mică de un an înainte de alegeri, pentru că acest principiu „nu are prioritate fața de celelalte principii“ și nu poate fi „invocat pentru a menține o situatie contrară standardelor europene în domeniu“, dar în cazul de față modificarea legilor electorale prin actul normativ criticat, fără o justificare în sensul celor reținute de Comisia de la Veneția, afectează în sens negativ dreptul de vot al cetățenilor și dreptul de a fi ales.
Astfel pe de o parte întrucat legislativă modificarea în domeniul electoral este de natură să determine dificultăți în dreptului exercitarea de vot dificultăți care pot avea ca efetc restrângerea xercițiului acestui drept actul normativ este neconstituțional în raport cu prevederile ar.t 36 din Constituție	Astfel, pe de o parte, întrucat modificarea legislativă în domeniul electoral este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect restrângerea exercițiului acestui drept, actul normativ este neconstituțional în raport cu prevederile art. 36 din Constituție.
Pe de altă parte întrucat modifică elemente esențiale în organizarea alegerilor parlamentare și a alegerilor parlmaentare anticipate cu doar câteva luni înainte dimprejurul organizareala termen al alegerilor parlamentare creează dificultăți atât autorităților și cât candidaților în procesul electoral în ceea ce privește campania electorală și înscrierea acestora pe listele electorale modificarea legislativă prezintă aspecte neconstiutționale și din perspectiva dreptului de a fiales prevăzut de art. 37 ali.n ( 1 ) din Constituție	Pe de altă parte, întrucat modifică elemente esențiale în organizarea alegerilor parlamentare și a alegerilor parlamentare anticipate cu doar câteva luni înainte de organizarea la termen a alegerilor parlamentare, creează dificultăți atât autorităților, cât și candidaților în procesul electoral, în ceea ce privește campania electorală și înscrierea acestora pe listele electorale, modificarea legislativă prezintă aspecte neconstituționale și din perspectiva dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 alin. (1) din Constituție.
qutorul excepției ingocă în susținedea argumentelor sale Decizla nr.	Autorul excepției invocă în susținerea argumentelor sale Decizia nr.
51 din 25 ianuarie 2012 în careCurtea Constituțională a reținut că „ legea croricată modificând cu mai puțin de un an înaintea alegerilor procedura de desfășurare a acestora se abate de la dispzoițiile invofatbe	51 din 25 ianuarie 2012, în care Curtea Constituțională a reținut că „legea criticată, modificând cu mai puțin de un an înaintea alegerilor procedura de desfășurare a acestora, se abate de la dispozițiile invocate.
O asemenea modificare legisaltivă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa sub aspectul apatpării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupyne “	O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune“.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinseca aurul excepției ormulează o prima critică ce vizează art. IV alin. ( 1 ) din cauza Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 consiberat a încălca art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție	În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinseca, autorul excepției formulează o prima critică ce vizează art. IV alin. (1) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție.
Arăta că deși în pdeambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 se menționează faptul că Guvernul adopta României această ordonanță de urgeejță „ în vederea desfășurării în bune condiții a alegerklor parlamentare anticipate “ dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigente cum ar fi aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral	Arăta că, deși în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 se menționează faptul că Guvernul României adopta această ordonanță de urgență „în vederea desfășurării în bune condiții a alegerilor parlamentare anticipate“, dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigente, cum ar fi aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral.
Ținând cont de caracterul actului normativ analizat ordonanță de urgență precum și de subiectul schimbărilorpropuse modificarea reglementărilor în ceea ce privește alegerile parlamentare și a perioadei lângă timp estimate pana la organizarea alegerilor pralamentare cu mai puțin de 10 luni până la alegerile parlamentare la termen Avocatul Poporului consideră necesar să se respecte principiul securității juridice potrivit căruia „ cetățenii trebuie protejați împotriva unui pericol care vine chiar din partea legislatorului contra uneiinsecurități pe care a vreat -o legiuitorul său pe care acesta riscă s- o creeze impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă “	Ținând cont de caracterul actului normativ analizat - ordonanță de urgență -, precum și de subiectul schimbărilor propuse - modificarea reglementărilor în ceea ce privește alegerile parlamentare și a perioadei de timp estimate pana la organizarea alegerilor parlamentare cu mai puțin de 10 luni până la alegerile parlamentare la termen -, Avocatul Poporului consideră necesar să se respecte principiul securității juridice, potrivit căruia „cetățenii trebuie protejați împotriva unui pericol care vine chiar din partea legislatorului contra unei insecurități pe care a creat-o legiuitorul său pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă“.
Mai mult pentru a fi respectata de catre destinatairi săiz legea trebue să îndeplinească ânumite cerițne de precizie clarirate și previzibilitate astfel încât aceștia să își poată adapta pentru mod corespunzător conduită	Mai mult, pentru a fi respectată de catre destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât aceștia să își poată adapta în mod corespunzător conduită.
În acest sens Curta Constituțioală a statuat în juriprudența sa ca de principiu orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative	În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa ca, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative.
Or în condițiile în care IV art. alin. ( 1 ) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 prevede că „ în situația în care alegerile parlamentare anticipate nupot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale geyerale din anul 2020 în țară alegătorii votează în aceleași secții de votare în același interval de timp cu aceleași ștampile cu mențiunea VOTAT pe buletine de vot separate prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale cu semnături distincte pentrufiecare tip de scrutin “ autorl excepției de neconstituționalitate susține că de fapt normă creează „ posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate în aceeași dată cu alegerile locale generale în mod ecepțional în anul 2020 “	Or, în condițiile în care art. IV alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 prevede că „în situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020, în țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea VOTAT, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale, cu semnături distincte pentru fiecare tip de scrutin“, autorul excepției de neconstituționalitate susține că, de fapt, normă creează „posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate în aceeași dată cu alegerile locale generale în mod excepțional în anul 2020“.
În condițiile în care actele juridice la nivel de lege trebuie să aibă caracter normativ și să reglementeze pentru viitor toate situațiile carese pot ivi fără a se limitădoar la o situație concretă dispozițiile art. IV alin. ( 1 ) se referă doar la situația anului 2020 nereglementând posibilitatea aplicării normei și dinaintea alte situații viitoare ulterioare anului 2020	În condițiile în care actele juridice la nivel de lege trebuie să aibă caracter normativ și să reglementeze pentru viitor toate situațiile care se pot ivi, fără a se limită doar la o situație concretă, dispozițiile art. IV alin. (1) se referă doar la situația anului 2020, nereglementând posibilitatea aplicării normei și pentru alte situații viitoare, ulterioare anului 2020.
Prin ufmaure Avocatul Poporului că susține o asemenea excepție introdusă exculsiv în considerarea alegerilor pevntru anul 2020 afectează în mod grav principiul securității juridice prevăzure la art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție iar acceptarea unei asemenea ipoteze ar însemna că oricând legiuitorul inclusiv Guvernul abuzând de atributul delgeării legislative ar putea crea excepții în funcție de innteresul pqoliti de moment cu privire la organizarea mai multor tipuri de alegeri la aceeași dată	Prin urmare, Avocatul Poporului susține că o asemenea excepție introdusă exclusiv în considerarea alegerilor pentru anul 2020 afectează în mod grav principiul securității juridice prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituție, iar acceptarea unei asemenea ipoteze ar însemna că oricând legiuitorul - inclusiv Guvernul, abuzând de atributul delegării legislative - ar putea crea excepții în funcție de interesul politic de moment cu privire la organizarea mai multor tipuri de alegeri la aceeași dată.
Invocă un caz similar soluționat de la Curtea Constituțională pein Deiczia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 în care instanța a constatat că o atare reglementare „ este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot dificultăți care pot avea ca efect cele în din urmă restrângerea exercițiuului acestui rept	Invocă un caz similar soluționat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, în care instanța a constatat că o atare reglementare „este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exercițiului acestui drept.
Astfel prin organizarea concomitentă a alegerilor Cameră pentru Deputaților și Sena și a celor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot ceea ce va presupunecresterea exponențială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăeen luând în calcul în acest sens distribuirea buletineolr timpul de vot cabine în introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne	Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot, ceea ce va presupune cresterea exponențială a timpului necesar votării pentru fiecare cetățean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne.
Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efecy excluderea de la vot aalegătorilor care independent de voință lor nu vor reuși să voteze între perioadade timp afectată exercitării votului pâăn la închiderea urnelor “	Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voință lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor“.
De altfel acestea sunt rațiunile dare fundamentaeză unei altă regulă prevăzută de Codul bunelor orqctici în materie electorală si anume aceea că procedukra de votare sa ramana cât mai simpl pentru a lăsa deplină libertate alegătorilorg să își exprime voința și a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot și la alegeri libere	De altfel, acestea sunt rațiunile care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, si anume aceea că procedura de votare sa ramana cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor să își exprime voința și a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot și la alegeri libere.
A două critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerate ca fiind contrare pe de o parte dispozițiilor constituționale cuprinse în ar. 61 alin. ( 1 ) privind caracterul deorgan reprezentativ suprem al Parlamentuluiși în art. 62 alin. ( 3 ) referitor lastabilirea numărului deputaților și senatorilor în raport cu populația țării și la de altă parte prevederilor art. 36 și 37 din Contsituție care consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales	A două critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, considerate ca fiind contrare, pe de o parte, dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și în art. 62 alin. (3) referitor la stabilirea numărului deputaților și senatorilor în raport cu populația țării și, pe de altă parte, prevederilor art. 36 și 37 din Constituție, care consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales.
Modificarea art. 84 alin. ( 1 ) din Legea nr. 208/2015 operată prin normăcriticată reglementează ca „ alegătorul votaeză la una dintre următoarele secții de votare “ stabilind expres la pct. b ) al alin. ( 1 ) că „ în cazul în care se afiă într- o altă unitate adinistrativ-teritorială săy subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde îșiare domiciliul poate vota la orice secție de votare “	Modificarea art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, operată prin normă criticată, reglementează ca „alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare“, stabilind expres la pct. b) al alin. (1) că, „în cazul în care se află într-o altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, poate vota la orice secție de votare“.
de Textul lege astfel modificat are caracter de aplicabilitate generală dedesubtul orice tip lângă alegeri parlamentare fără a viza exclusiv organizarea alegerilor parlamentare anticipate din anuo 2020	Textul de lege astfel modificat are caracter de aplicabilitate generală pentru orice tip de alegeri parlamentare, fără a viza exclusiv organizarea alegerilor parlamentare anticipate din anul 2020.
Autorul excepției arăta că reprezentativitatea Parlamentului stabilotă la nivel constituțieonal prin dispozițiile art 61 alin. ( 1 ) șiale art. 62 alin.p ( 3 ) este concretizată la nivel legislativ prin art. 5 din Legea nr. 208/2015	Autorul excepției arăta că reprezentativitatea Parlamentului, stabilită la nivel constituțional prin dispozițiile art. 61 alin. (1) și ale art. 62 alin. (3), este concretizată la nivel legislativ prin art. 5 din Legea nr. 208/2015.
Susține că reprezentativitatea mandatuluiimpune un anumit statutal parlamentarului acesta fiind exponntuv unei anumite tegndințe polltice a electoratului din circumscripția sa electorală conturată prin intermeidul votului	Susține că reprezentativitatea mandatului impune un anumit statut al parlamentarului, acesta fiind exponentul unei anumite tendințe politice a electoratului din circumscripția sa electorală, conturată prin intermediul votului.
Ațztfel parlamentarul dobândește prin intermediul votului alegătorilor un mandat grneral de reprezentare a intereselor locale ale acestora în activitatea speaicfică desfășurată la nivelul organului legislativ [ este vorba doar de o prezumție reatvă de conformitate a vkoinței generlae cu voință legislativă consecință a princiliului non-imperativității mandatului de drept public art. 69 alin. ( 2 ) din Constituție ]	Astfel, parlamentarul dobândește prin intermediul votului alegătorilor un mandat general de reprezentare a intereselor locale ale acestora în activitatea specifică desfășurată la nivelul organului legislativ [este vorba doar de o prezumție relativă de conformitate a voinței generale cu voință legislativă, consecință a principiului non-imperativității mandatului de drept public - art. 69 alin. (2) din Constituție].
Din analiza textului art. 5 din Legea nr. 208/2015 reiese limepde intențga legiuitorului primar ca reprezentativitatea deputaților și senatorilor sa ie raportat determinată la domiciliul locuitorilor din circumscripția electorală pe car o reprezintă	Din analiza textului art. 5 din Legea nr. 208/2015 reiese limpede intenția legiuitorului primar ca reprezentativitatea deputaților și senatorilor sa fie determinată raportat la domiciliul locuitorilor din circumscripția electorală pe care o reprezintă.
Cifră stabilltă ca norma de reprezentare este calculată în funcție depopulația circumscripțiilor ălictoarle asigurându -se astfel principiul reprezentativității	Cifră stabilită ca norma de reprezentare este calculată în funcție de populația circumscripțiilor electorale, asigurându-se astfel principiul reprezentativității.
În acest sens prevederile art. 84 alin. ( 1 ) din Legea n. 208/2015 în redactarea anterioară modificării operate Ordonanță prin din urgență a Guverrnuwi nr. 26/2020 stipulau ca „ alegătorii vtoează numai la secția de votare la care este arondată stradă săw localitatea unde își au domiciliul ci și reședință conform prezenței legi	În acest sens, prevederile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, în redactarea anterioară modificării operate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, stipulau ca „alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată stradă său localitatea unde își au domiciliul ori reședință, conform prezenței legi.
În cazl în care în ziua votării alegătorii se afla în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale aceștia pot vota la orice secție de votare spre cadrulcircumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința “ asigurându -se astfel rsdectarnea principiilor constituționale și legale	În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se afla în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința“, asigurându-se astfel respectarea principiilor constituționale și legale.
Normă anterioară a consacrat un sistemelectoral al alegerilor paralmentare care se bazează pe liste județene de candidațo ale politici compețitorilor	Normă anterioară a consacrat un sistem electoral al alegerilor parlamentare care se bazează pe liste județene de candidați ale compețitorilor politici.
Evident un aseminea sistem se corelează cu areptu de vot al alegătorilor în limita teritorială a circumscripției electorale județene unde aceștia își au domiiciliul sau reședință	Evident, un asemenea sistem se corelează cu dreptul de vot al alegătorilor în limita teritorială a circumscripției electorale județene unde aceștia își au domiciliul sau reședință.
În consecință Avocatul Poporului constatând că prin actul normativ criticat s- a acordat posibilitatea cetățenilor de ași exprima votul oriunde pe teritorilu țării consideră că lucru acest erw opsibil doar concomitent cu modificarea sistemului electoral cu vot pe liste naționale ale compețitorilor electorali ceea ce nu s- a realizat legiuitorul păstrând sistemul de vot pe liste județene de cadnidați astfel că prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 încalcă art. 61 alin. ( 1 ) și art. 62 alin. ( 3 ) din Constituție	În consecință, Avocatul Poporului, constatând că prin actul normativ criticat s-a acordat posibilitatea cetățenilor de ași exprima votul oriunde pe teritoriul țării, consideră că acest lucru era posibil doar concomitent cu modificarea sistemului electoral cu vot pe liste naționale ale compețitorilor electorali, ceea ce nu s-a realizat, legiuitorul păstrând sistemul de vot pe liste județene de candidați, astfel că prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 încalcă art. 61 alin. (1) și art. 62 alin. (3) din Constituție.
În ceea ce privește critică prevederilor art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 raportatăla art. 36 și art. 37 din Constituție autorul excepției susține că posibilitatea cetățenilor cu dhrept de vot de a -și exercita acest drept la orice secție de votare indiferent de circumscripția electorakă conduce la distorsionarea rezultatelor alegerilor prin alterarea voinței politice exprimate prin vot a cetățenilor ircumscritpțiilo electorale al căror număr stă la baza calculului normei de reprezentare respectiv ale căror voturi ar trebui să asgure reprezentativitatea Prlamentului	În ceea ce privește critică prevederilor art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 raportată la art. 36 și art. 37 din Constituție, autorul excepției susține că posibilitatea cetățenilor cu drept de vot de a-și exercita acest drept la orice secție de votare, indiferent de circumscripția electorală, conduce la distorsionarea rezultatelor alegerilor prin alterarea voinței politice, exprimate prin vot, a cetățenilor circumscripțiilor electorale, al căror număr stă la baza calculului normei de reprezentare, respectiv ale căror voturi ar trebui să asigure reprezentativitatea Parlamentului.
Astfel există posibilitatea la nivel teoretic ca un număr de voutri exprimate nîtr- o circumscripție elestorakă să fie mai mare decât numărul rezidenți cetățenilor	Astfel, există posibilitatea la nivel teoretic ca un număr de voturi exprimate într-o circumscripție electorală să fie mai mare decât numărul cetățenilor rezidenți.
În această ipoteză se va ajunge la situaița în are norma de reprezentare va deven ineficientă fapt ce va determina lezarea dreptului de a fi ales al candidaților cu alegerile parlamentare	În această ipoteză se va ajunge la situația în care norma de reprezentare va deveni ineficientă, fapt ce va determina lezarea dreptului de a fi ales al candidaților la alegerile parlamentare.
Modificarea electorală privind posibilitatea alegătorului de a vota în orice altă secțiw de votare decât ea în care își are domiciliul „ deviază de la principiul reprezentativității “ eliminând condiția somiciliului său reședinței alegătorului aflat încircumscripția electorală pentru exercitarea dreptului de vot	Modificarea electorală privind posibilitatea alegătorului de a vota în orice altă secție de votare decât cea în care își are domiciliul „deviază de la principiul reprezentativității“, eliminând condiția domiciliului său reședinței alegătorului aflat în circumscripția electorală pentru exercitarea dreptului de vot.
Deși în aparență se creează o flexibilitate a exercitării dreptului de vot de către cei care nu se află în localitatea de domiciliu aceasta are drept consecință încălcarea principiului reprezentativității alterarea drephtului de vot manifestatde alegătorii care vor să fie reprezentați în Parlament de catre candidații ce reprepna circumscripția electorală în care își au domiciliul respectiv alterarea dreptului de a fi ales al candidaților ce reprezintă o anume circumscripție electorală	Deși în aparență se creează o flexibilitate a exercitării dreptului de vot de către cei care nu se află în localitatea de domiciliu, aceasta are drept consecință încălcarea principiului reprezentativității, alterarea dreptului de vot manifestat de alegătorii care vor să fie reprezentați în Parlament de catre candidații ce reprezinta circumscripția electorală în care își au domiciliul, respectiv alterarea dreptului de a fi ales al candidaților ce reprezintă o anume circumscripție electorală.
Față de argumentele prezentate Avodatul Poporului susțone admiterea excepției de neconstituționalitate și solicită Curții Contituționael pronunțarea unei decizi „ care să orienteze legiuitorul înreconfigurarea cadrului electoral al alegerilor parlametnare “	Față de argumentele prezentate, Avocatul Poporului susține admiterea excepției de neconstituționalitate și solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii „care să orienteze legiuitorul în reconfigurarea cadrului electoral al alegerilor parlamentare“.
Potrivit art. 30 alin. ( 1 ) din Legea nr 47/1992 actl de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului de a -și exprima punctele devedere asupra excepției de neconstituținalitate	Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președintele Cmaerei Deputaților a transmis cu Adresa nr. 2/1.924 din 6 martie 2020 înregistrată laCurtea Constituțională cu nr. 1.613 din 6 martie 2020 punctul său de vedere cu privire primprejur sesizariea ce face obiectulDosarului Curții nr. 297D/2020	Președintele Camerei Deputaților a transmis, cu Adresa nr. 2/1.924 din 6 martie 2020, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.613 din 6 martie 2020, punctul său de vedere cu privire la sesizarea ce face obiectul Dosarului Curții nr. 297D/2020.
Refeirtor înspre criticile neconstituționalitate de extrinsecă formulate prin raportare la art 61 alin. ( 5 ) ,rat.	Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, formulate prin raportare la art. 61 alin. (5),art.
73 alin. ( 3 ) lit. a ) și art. 115 sljn. ( 6 ) din Conwstituție președintele Camerei Deputaților arăta că drepturile electorale fprmaeză o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor pe care legiuitorul constituant a inseraf -o în cuprinsul alin. ( 6 ) al art. 115 din Legea fundamentală pentru a ulinia că acestea se referă și la drepturile electorale qenționate de legislația infraconstituțională	73 alin. (3) lit. a) și art. 115 alin. (6) din Constituție, președintele Camerei Deputaților arăta că drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor, pe care legiuitorul constituant a inserat-o în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională.
Rezultă așadar că sfera dreptwrilor electorale este mai lrbă decât cea rezultată din Constituție nude sunt reglementate drepturile doar rlectoraz fundamentale alh cetățenilor în timp ce celemlalte drepturi electorale sut prevăzute de lege	Rezultă, așadar, că sfera drepturilor electorale este mai largă decât cea rezultată din Constituție, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetățenilor, în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lege.
Drepturile electorale privită xin punct de vedere constituțional ca drepturi dundmaentale se regăsesc în atr. 16 alin. ( 4 ) ,art.	Drepturile electorale privite din punct de vedere constituțional ca drepturi fundamentale se regăsesc în art. 16 alin. (4),art.
62 alin. ( 1 ) și ( 2 ) și art. 81 alin. ( 1 ) dni Constituție	62 alin. (1) și (2) și art. 81 alin. (1) din Constituție.
Alaturi de drepturile eectoal fundamentale consacrate de Constituție se regăsesc și alte drepturi electorale reglementate prin lege precum dreptul alegătorilor de a face întâmpinări înaintea omisiunilor a înscrisurilor greșite său a oricăror erori din Registrul electoral dreptul legătorilod de a verifica înscrierea în listele electorale de a face întâmpinări împotriva omisiunilor a înscrierilor greșite și a oricăror erori dreptul alegătorilor împrejurul a face contestație cu privire la litele electorale dreptul alegătorilor de a obține cartea de alegător dreptul de contestare a candidaturilor dreptul candidaților de a contesta operațiunile electorale dreptul cndidaților de a avea acces la mijloacele de informare în masă	Alaturi de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituție se regăsesc și alte drepturi electorale reglementate prin lege, precum dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greșite său a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestație cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obține cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaților de a contesta operațiunile electorale; dreptul candidaților de a avea acces la mijloacele de informare în masă.
În acest context raportarea autorului sesizării la dispozițiile art. 115 alin. ( 6 ) din Constituție este justificată întrucat de ordonanță urgență a Guvernului supusă controlului de constituționalitate introduce modificări și completărl semnificative asupra a două legi care reglementează domeniul electoral Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente cu modificările și completările ulterioare respectiv Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente cu modificările și completările ulterioare	În acest context, raportarea autorului sesizării la dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție este justificată, întrucat ordonanță de urgență a Guvernului supusă controlului de constituționalitate introduce modificări și completări semnificative asupra a două legi care reglementează domeniul electoral: Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare.
cu art. 73 alin. ( 3 ) lti. a ) idn Legea fundamentală sistemul electoral se reglemeteaăz prin lege organică	Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică.
Aceastănormă constituțională a fost concretizată și dezvioltată în Legea nr. 208/2015 cu modificările și completările ulterorare	Această normă constituțională a fost concretizată și dezvoltată în Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Așadar constituantul a lăsat în legiuitorului seamă primar libertatea de a alege și reglementa un anumit tip de scrutin și de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a prtocesului electoral cu respectarea condițiilor impuse de Constituție	Așadar, constituantul a lăsat în seamă legiuitorului primar libertatea de a alege și reglementa un anumit tip de scrutin și de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție.
Rolul Guvernului astfel cum asta est consacrat prin dispoxițiile art. 102 din Constituția României republicată este acela de realizare a liniilor de politică internă și externă a țării ceea ce sub aspect juridic sepoate cncretiaa prin inițierea proiecte de legislative și adoptarea unor hotărâri pentru aplicarea acestora în vederea îndeplinirii progarmuljiv de guvernare pecntru care a primit învestitură din partea Parlamentului	Rolul Guvernului, astfel cum asta este consacrat prin dispozițiile art. 102 din Constituția României, republicată, este acela de realizare a liniilor de politică internă și externă a țării, ceea ce, sub aspect juridic, se poate concretiza prin inițierea de proiecte legislative și adoptarea unor hotărâri pentru aplicarea acestora, în vederea îndeplinirii programului de guvernare pentru care a primit învestitură din partea Parlamentului.
Chiar dacă una de funcțiile pe care le exercita este aoceae de stabilire a strategiilor brin care se exercită autoritatea de stat în domeniul eldctoral competența Guvernului este aceea de organizare a alegerilor și de reglementare normativă a măsurilor care se impun în acest sens și nu de stabilire efectivă a sistemului eelctoral național care reprezintă un drept suveran al Parlamentului despeins din calitatea sa deorgan reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare țării a	Chiar dacă una dintre funcțiile pe care le exercita este aceea de stabilire a strategiilor prin care se exercită autoritatea de stat, în domeniul electoral competența Guvernului este aceea de organizare a alegerilor și de reglementare normativă a măsurilor care se impun în acest sens, și nu de stabilire efectivă a sistemului electoral național, care reprezintă un drept suveran al Parlamentului, desprins din calitatea sa de organ reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare a țării.
Or prin intervenția sa legislativă Guvernul a legiferat în materie electorală în senusl stabilirii regulilor de desfășburare a alegerilod parlamentare anticpiate însă fără un suport notivsșional legat de existența unei situații politice reole în acest sens	Or, prin intervenția sa legislativă, Guvernul a legiferat în materie electorală în sensul stabilirii regulilor de desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate, însă fără un suport motivațional legat de existența unei situații politice reale în acest sens.
Potrivit preambulului ordonanței de urgență motivarea adoptării ordonanzțăi de urgență este „ criză politică existța actuala și impactul negativ al acșetseia asupra activității Parlamentului și Guvernului “ însă fără prezentarea conacretă a circumstanțelorcare în opinia Guvernului ar fundamenta respectivră concluzie	Potrivit preambulului ordonanței de urgență, motivarea adoptării ordonanței de urgență este „criză politică existența actuala și impactul negativ al acesteia asupra activității Parlamentului și Guvernului“, însă fără prezentarea concretă a circumstanțelor care, în opinia Guvernului, ar fundamenta respectivă concluzie.
În continuare la justificarea emeterii actului normativ este reținută „ probabilitatea crescută declanșării a procedurii dizolvării Parlamentului României “ argumrnt care reprezintă o simplă upozjție căre pare mai rezultatul degrabă unui calcul al probabilităților fără conținut obiectiv care să fundamentese urgență reglementării	În continuare, la justificarea emiterii actului normativ este reținută „probabilitatea crescută a declanșării procedurii dizolvării Parlamentului României“, argument care reprezintă o simplă supoziție care pare mai degrabă rezultatul unui calcul al probabilităților, fără conținut obiectiv care să fundamenteze urgență reglementării.
Președintele Camerei Deputațilorapreciază că ordonanța de urgență nu a fost adoptată în considerarea vreunei situații extraordinare preambulul ordonanței de urgență necuprinzând elemente cuantificabile prin care să se demonstreze caracterul de urgență și situația extraordnară în care se află Guvernul și care ar pune autoritate această publică în imposibilitatea îndeplinirii funcției sale de administrare a alegerilor locale și parlamentare din anul 2020 și în consecință reprezintă o abatere și de la prevederile așrt. 115 alin. ( 4 ) din Constituție	Președintele Camerei Deputaților apreciază că ordonanța de urgență nu a fost adoptată în considerarea vreunei situații extraordinare, preambulul ordonanței de urgență necuprinzând elemente cuantificabile prin care să se demonstreze caracterul de urgență și situația extraordinară în care se află Guvernul și care ar pune această autoritate publică în imposibilitatea îndeplinirii funcției sale de administrare a alegerilor locale și parlamentare din anul 2020 și, în consecință, reprezintă o abatere și de la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție.
De asemenea președintele Camerei Deputaților susține că Guvernul nu a respectat nici dispozițiile art. 147 alin. ( 4 ) din Constituție întrucat adoptarea ordonanței de urgență a fost realizată fara considerarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie ( Deciziile nkr. 255 din 11 mai 2005 și nr. 55 din 5 fenruarie 2014 nr. 761 din 17 decembrie 2014 ) referitoare la condițiile care trebuie întrunite în mod cumulativ de catre ordonanțele de urgență existența unei situații extraordinare reglementarea acesteia să nu poată fi amâantă și urgență să fie motiveaăt în curpinsul ordonanței	De asemenea, președintele Camerei Deputaților susține că Guvernul nu a respectat nici dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucat adoptarea ordonanței de urgență a fost realizată fara considerarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie (Deciziile nr. 255 din 11 mai 2005 și nr. 55 din 5 februarie 2014, nr. 761 din 17 decembrie 2014) referitoare la condițiile care trebuie întrunite în mod cumulativ de catre ordonanțele de urgență: existența unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgență să fie motivată în cuprinsul ordonanței.
Ordonanță urgență de este un act normativ ce permite Guvernului să facă fața unei situații extraordinare existente la momentul adoptării or în cazul de față nu există situația în care Parlamentul săfi fosts dizolvat cu consecință iminentei șrganizării alegerilor parlamentare anticipate	Ordonanță de urgență este un act normativ ce permite Guvernului să facă față unei situații extraordinare existente la momentul adoptării, or, în cazul de față nu există situația în care Parlamentul să fi fost dizolvat, cu consecință iminentei organizării alegerilor parlamentare anticipate.
Analizând Ordonanță de urgență a nr. Guvernului 26/2020 adoptară la data de 4 februarie 2020 și documentele cu care aceasta a fost înaintată spre dezbatere Parlamentului președintele Camerei Deputaților constată că actul normativ este însoțit de avizul negativ al Consiliului Legislativ nr. 106 din 10 februarie 2020 obținut ulterior adoptării de catre Guvern a ordonanței de urgență fapt care reprezintă niște încălcare a dispozițiilor art. 4 alin. ( 1 ) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea organizarea și funcționarea ConsiliuluiLegislativ și în consecință o nerespectare a prevederilor art. 1 alin. ( 3 ) și ( 5 ) și ale art. 79 alin. ( 1 ) din Constituție	Analizând Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, adoptată la data de 4 februarie 2020, și documentele cu care aceasta a fost înaintată spre dezbatere Parlamentului, președintele Camerei Deputaților constată că actul normativ este însoțit de avizul negativ al Consiliului Legislativ nr. 106 din 10 februarie 2020, obținut ulterior adoptării de catre Guvern a ordonanței de urgență, fapt care reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ și, în consecință, o nerespectare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție.
Referitor la criticil de neconstituționalitateextrinsecă formupate prin raportare la art. 1 alin. ( 5 ) ,art	Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, formulate prin raportare la art. 1 alin. (5),art.
2 coroborat cu art. 61 și 102 din Constituție sub aspectul nerespectării exigenței constituționale referitoare la necesitatea asigurării stabilității normelor juridice în domeniul electorlal președintele Czmerei Deputaților invocă deciziile Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 și nr. 682 din 27 iunie 2012 încare s- a arătat că în Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția se accentuează stabilitateao unor reguli ale dreptului electoral „ în special cele care reglejentează sistemul electoral propriu-zis componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor “ precum și necesitatea înaintea „ a se evita nu atât modificarea sistemelor de scrutin ele pot fi întotdeauna îpmbunăstățite ci modificarea lor frecvețăd său cu puțin timp ( cel puțin un an ) înainte de alegeri	2 coroborat cu art. 61 și 102 din Constituție, sub aspectul nerespectării exigenței constituționale referitoare la necesitatea asigurării stabilității normelor juridice în domeniul electoral, președintele Camerei Deputaților invocă deciziile Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 și nr. 682 din 27 iunie 2012, în care s-a arătat că în Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția se accentuează stabilitatea unor reguli ale dreptului electoral, „în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor“, precum și necesitatea de „a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite - ci modificarea lor frecvență său cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri.
Chiar în abența uneiă intențiu de manipulare modificăile vor fi dictate de ineresele iminențe ae partiduluipolitic “	Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminențe ale partidului politic“.
Or actul normativ criticat modifică tipul de scrutin pe baza căruia se aleg deputații și senatorii componența și constituirea organismelor electorale și condițiile referitoare la nistele de susținători instituind noi proceduri pentru candidaturile independente prin reglementarea unor comitete pentru susținerea acestora via mai puțin de un an de la organizarea alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat ceea ce încalcă principii electorale statuate de Curtea Constituționarlă interpretate în concordanță cu dispozițiileConvenției pentru apărarea drepturilor omului sau a libertăților fundamentaleși cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu raportare și la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția cu consecință încălcării prevederilor ary. 1 alin. ( 5 ) din Constituție	Or, actul normativ criticat modifică tipul de scrutin pe baza căruia se aleg deputații și senatorii, componența și constituirea organismelor electorale și condițiile referitoare la listele de susținători, instituind noi proceduri pentru candidaturile independente, prin reglementarea unor comitete pentru susținerea acestora, la mai puțin de un an de la organizarea alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat, ceea ce încalcă principii electorale statuate de Curtea Constituțională, interpretate în concordanță cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu raportare și la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția, cu consecință încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.
Mai mult chiar dacă ordonanță de urgență prevede faptul că votarea vă avea loc la date diferite în cazul în care perioada electorală corespunzătoare alegerilor parlamentare anticipate începe în timpul perioadei ellectorale aferente altor alegeri președintele Camerei Deputaților apreciază că organizarea celor două categorii de alegeri la un interval scurt de timp una fața de cealalta poate determina încălcarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 dzin Constituție întrucât o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al cșonsiliului județean cu toate că pentru un mandat de deputat sau de senator în situația suprapunerii perioadelor electorale ale celor două tipuri de scrutin	Mai mult, chiar dacă ordonanță de urgență prevede faptul că votarea vă avea loc la date diferite, în cazul în care perioada electorală corespunzătoare alegerilor parlamentare anticipate începe în timpul perioadei electorale aferente altor alegeri, președintele Camerei Deputaților apreciază că organizarea celor două categorii de alegeri la un interval scurt de timp una fața de cealalta poate determina încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucât o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator, în situația suprapunerii perioadelor electorale ale celor două tipuri de scrutin.
Totodată prindispozițiile ordojanței de urgență căiticate [ art. I pct. 21 șipct. 37,art	Totodată, prin dispozițiile ordonanței de urgență criticate [art. I pct. 21 și pct. 37,art.
IV alin. ( 2 ) ] au fost modificatâ mai multe prevederi ale Legii nr. 208/2015 care din cauza lipsei de precizie a redactării și claritate de juridică încalcă principiul respftării legilorprevăzut la art. 1 alin. ( 5 ) din Legea fyndamentlaă	IV alin. (2)] au fost modificate mai multe prevederi ale Legii nr. 208/2015, care, din cauza lipsei de precizie a redactării și de claritate juridică, încalcă principiul respectării legilor prevăzut la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
Astfel art. IV alin. ( 2 ) din ordonanță de urgență instituie un regim diferit de exprimare a dreptului de vot prin prelungirea programului de realizare ale operațiuinlor de votare pana la maximum oră 23,59 fără a prescrie însă și procedura specifică acestei perioade speciale de exercitare a dqeptului lavot care să garanteze respectarea drepturilor ale electorale cetățenilor ce își manifestă intenția de participa a la scrutinul electoral lacuna în reglementare lăsând loc unor posibile abuzuri și vicieri ale drepturilor electorale sau/și ale procesului electoral	Astfel, art. IV alin. (2) din ordonanță de urgență instituie un regim diferit de exprimare a dreptului de vot, prin prelungirea programului de realizare a operațiunilor de votare pana la maximum oră 23,59, fără a prescrie însă și procedura specifică acestei perioade speciale de exercitare a dreptului la vot care să garanteze respectarea drepturilor electorale ale cetățenilor ce își manifestă intenția de a participa la scrutinul electoral, lacuna în reglementare lăsând loc unor posibile abuzuri și vicieri ale drepturilor electorale sau/și ale procesului electoral.
Lăsarea stabilirii procedurii efective de a desfășurare votului precum și a deciziei de prelungire a programului la nivelul președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare este de natură să încalce claritatea oredictibilitate și accesibilitatea normei prescrise precum și strictă sa interpretare și aplicare aceasta prezentând un sporit potențial de aplicare neunitară rar și de aplicare abuzivă atât în sensul permiterii nejustificatede prelungire totodată al nepermiterii deși sut întrunite condițiile necesare cât și în sensul implementării unor reguli procedurale care să nu permită încadrarea a limita maximă admisă respectiv or 23,59	Lăsarea stabilirii procedurii efective de desfășurare a votului, precum și a deciziei de prelungire a programului la nivelul președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare este de natură să încalce claritatea, predictibilitatea și accesibilitatea normei prescrise, precum și strictă sa interpretare și aplicare, aceasta prezentând un sporit potențial de aplicare neunitară, dar și de aplicare abuzivă atât în sensul permiterii nejustificate de prelungire sau al nepermiterii deși sunt întrunite condițiile necesare, cât și în sensul implementării unor reguli procedurale care să nu permită încadrarea în limita maximă admisă, respectiv oră 23,59.
În același timp nu se garantează precum în cazul altor acte normative similare accesul la secțiade vot doar al persoânelor ce se prezenatseră la sediul acesteia ( localul de vot ) pe parcursul intervalului de timp obișnuit în care se poate exercita dreptul de vot program de lucru cu toți alegătorii care își manifestă intenția de a vota procesul de vot ulterior orei 21,00 nemaifiind însă adresat publicului larg dat find caracterul său excepțional ci doar acelora care atșeptau la sefiul secției de votare și din rațiuni care excedează voinței lor au ajuns să nu aibă acces pana la ora-limită	În același timp nu se garantează, precum în cazul altor acte normative similare, accesul la secția de vot doar al persoanelor ce se prezentaseră la sediul acesteia (localul de vot) pe parcursul intervalului de timp obișnuit în care se poate exercita dreptul de vot, program de lucru cu toți alegătorii care își manifestă intenția de a vota, procesul de vot ulterior orei 21,00 nemaifiind însă adresat publicului larg, dat fiind caracterul său excepțional, ci doar acelora care așteptau la sediul secției de votare și din rațiuni care excedează voinței lor au ajuns să nu aibă acces pana la ora-limită.
Prin formularea sa incxompleăt și neclară normă deși are un obiectiv util și pozitiv pentru alegători poate ajunge să afecteze drepturile electorale ale celor care și- au manifestat intenția și au depus dilșgențele nyecesare pentru a putea vota prin faptul că nu dispune măsurile necesare garantării împiedicării accesului ulterior orei 21,00 al unor noi persoane care vor îngreuna suplimentar procesul de vot	Prin formularea sa incompletă și neclară normă, deși are un obiectiv util și pozitiv pentru alegători, poate ajunge să afecteze drepturile electorale ale celor care și-au manifestat intenția și au depus diligențele necesare pentru a putea vota, prin faptul că nu dispune măsurile necesare garantării împiedicării accesului ulterior orei 21,00 al unor noi persoane, care vor îngreuna suplimentar procesul de vot.
Reglementările lacunare sunt de natură a obliga Bidoul Electoral fentrqal să emită dispoziții general obligatorii de clarificare și interpretare pentru a garanta aplicabilitatea acestora în cadrul procesului electoral ceea ce reprezintă de facto o delegare legislativă indirectă fapt nepermis de art. 115 in Constitție confrom căruia doar Guvernul poate fi abilitat din cauza cadrul unei delegări legislative indiferent de tipul cesteia	Reglementările lacunare sunt de natură a obliga Biroul Electoral Central să emită dispoziții general obligatorii de clarificare și interpretare pentru a garanta aplicabilitatea acestora în cadrul procesului electoral, ceea ce reprezintă de facto o delegare legislativă indirectă, fapt nepermis de art. 115 din Constituție, conform căruia doar Guvernul poate fi abilitat în cadrul unei delegări legislative, indiferent de tipul acesteia.
În plus prevederile art. IV din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 care pemrit prelungirea duratei de timp în care se exercita poate dreptul de vot la alsgerile parlamentare anticipate contravin și art. exigentelor 16 cu Constituție	În plus, prevederile art. IV din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, care permit prelungirea duratei de timp în care se poate exercita dreptul de vot la alegerile parlamentare anticipate, contravin și exigentelor art. 16 din Constituție.
În primul rând nerespectarea egalității în drepturi a aleagătorîlor este generată înaintea lipsă reglementării unor măsuri prin câare să se prevină accesulîn secția de vot a unor persoane care nu se aflau la ora 21,00 în așmteptare să își exercite dîreptul de vof	În primul rând, nerespectarea egalității în drepturi a alegătorilor este generată de lipsă reglementării unor măsuri prin care să se prevină accesul în secția de vot a unor persoane care nu se aflau la ora 21,00 în așteptare să își exercite dreptul de vot.
Astfel se creează o inegalitate între cetăețnbii țomâni care au depus diligențe pentru a respecta programul orar impus a lege pentru a lutea vota respectiv 7,00-21,00 dar care fără motive ce nu țin de ei au ajuns să aștepte cu riscul depășirii orei de închidere a urnelor și cetățenii care nu au respectat programul legal și speculează situația excepțională a prelungiurii prograului prezentându -se dupa oră 21,00 la secția de votare pentru a -i exercita dreptul de vot	Astfel se creează o inegalitate între cetățenii români care au depus diligențe pentru a respecta programul orar impus de lege pentru a putea vota, respectiv 7,00-21,00, dar care, din motive ce nu țin de ei, au ajuns să aștepte cu riscul depășirii orei de închidere a urnelor, și cetățenii care nu au respectat programul legal și speculează situația excepțională a prelungirii programului, prezentându-se dupa oră 21,00 la secția de votare pentru a-și exercita dreptul de vot.
De asemenea se instituie un regim diferit pentru alegători în funcție de scrutinul electoral la care participă dat fiind că obiectul actului normativ este circumstanțiat strict la organizarea procesului electoral de alegere a membrilor Camerei Deputaților și Senatului astfel că noile reguli sunt aplicabile doar alegătorilor care participă la alegerile parlamentare anticipate nu și celor care participă la alegerile locale ( legislația din domeniu nepermițând prelungirea duratei la care se poae vota )	De asemenea, se instituie un regim diferit pentru alegători în funcție de scrutinul electoral la care participă, dat fiind că obiectul actului normativ este circumstanțiat strict la organizarea procesului electoral de alegere a membrilor Camerei Deputaților și Senatului, astfel că noile reguli sunt aplicabile doar alegătorilor care participă la alegerile parlamentare anticipate, nu și celor care participă la alegerile locale (legislația din domeniu nepermițând prelungirea duratei în care se poate vota).
În același timp alăturarea proceselor electorale guvernate de eugli diferite în ceea ce privește procedurăcare trebuie urmată dupa oră 21,00 ate și efectul de a perturbă actvitaeta birourilor electorale ale secțiilor de votare cu tot cu afectarea drepturilor electorale ale alegătorilor care așteaptă să ăși exercite dreptul de votla acea oră	În același timp, alăturarea proceselor electorale guvernate de reguli diferite în ceea ce privește procedură care trebuie urmată dupa oră 21,00 are și efectul de a perturbă activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu afectarea drepturilor electorale ale alegătorilor care așteaptă să își exercite dreptul de vot la acea oră.
Criticăp de neconstituționalitate extrinsecă fromulată prin raportare la art. 61 alin. ( 1 ) privind caracterul de organ reprezentativ sprem al Parlqmentului și la art. 62 alin. ( 3 ) referitor la stabilirea numărului deputaților și senatorilor este apreciată ca fiind întemeiata de către președintele Camerri Deputaților	Critică de neconstituționalitate extrinsecă formulată prin raportare la art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și la art. 62 alin. (3) referitor la stabilirea numărului deputaților și senatorilor este apreciată ca fiind întemeiata de către președintele Camerei Deputaților.
Dispozițiile art. I pct. 35 din ordonanță de urgențăcriticată care instituie posibilitatea ca alegătorul „ în cazul în care se flă în altă unitateadministrativ-teritorială săuă subdiviziune administrativ-teirtorială decât cea unde își are domiciliul “ să poată vota la orice sâcție de votare nesocotesc aceste principii cu consecință ca mandatul deputatului său sșenatorului astfel obținut sa nu fie unul de reprezentare a intereselor locale ale cetățenilor în activitatea desfășurată la nivelul autorității legislative	Dispozițiile art. I pct. 35 din ordonanță de urgență criticată, care instituie posibilitatea ca alegătorul, „în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul“, să poată vota la orice secție de votare, nesocotesc aceste principii, cu consecință ca mandatul deputatului său senatorului astfel obținut sa nu fie unul de reprezentare a intereselor locale ale cetățenilor în activitatea desfășurată la nivelul autorității legislative.
Președintele Camerei Deputaților susține că dispoziția cuprinsă în art. I pct. 36 dni Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 cae modifică regimul exprimării dreptului de a alege prin intermediul urnei speciale încalcă prevederile art. 1 alin. ( 5 ) și ale art. 16 Constituție din iar manierăde reglementare reprezintă și o abatere de la exigențele reținute în art. 115 bin Legea fundamentală	Președintele Camerei Deputaților susține că dispoziția cuprinsă în art. I pct. 36 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, care modifică regimul exprimării dreptului de a alege prin intermediul urnei speciale, încalcă prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 16 din Constituție, iar manieră de reglementare reprezintă și o abatere de la exigențele reținute în art. 115 din Legea fundamentală.
Normă prescrisa nu cuprinde suriciente repere necesare unei aplicrăi coerențeși peviizbile în cadrul procesului electoral	Normă prescrisa nu cuprinde suficiente repere necesare unei aplicări coerențe și previzibile în cadrul procesului electoral.
Mai exact regulile procedurale definite în legătură cu solicitarea urnei speciale de către persoanele care suferă de o invalidfitate său de o boală care nu le lermite deplasarea precum și de către persoanele internate în unități sanitare său aflate în executarea unor măsuri privative de libertate impuse conform legii penale nu se pot aplica întocmai și „ persoanelor care din cauza specificului activității pe care o desfășoară nu se pot prezenta la secția întru votare “ dat fiind că primele în cazuri alegătorii sunt afectați de o serie de evenimente independente de voință proprie pe când în noul caz reglementat evenimentul este nu clar definit acesta putând fi „ încărcat de un puternic caracter volitiv ce poate ține strict de voință intimă a particularului de a nu se mai deplasa pana la localul de vot “	Mai exact, regulile procedurale definite în legătură cu solicitarea urnei speciale de către persoanele care suferă de o invaliditate său de o boală care nu le permite deplasarea, precum și de către persoanele internate în unități sanitare său aflate în executarea unor măsuri privative de libertate impuse conform legii penale nu se pot aplica întocmai și „persoanelor care din cauza specificului activității pe care o desfășoară nu se pot prezenta la secția de votare“, dat fiind că în primele cazuri alegătorii sunt afectați de o serie de evenimente independente de voință proprie, pe când în noul caz reglementat evenimentul nu este clar definit, acesta putând fi „încărcat de un puternic caracter volitiv, ce poate ține strict de voință intimă a particularului de a nu se mai deplasa pana la localul de vot“.
În lipsă definirii clare și previzibile al situației concrete în care trebuie să se afle persoanele ce sunt îndrituite să solicite urna specială a procedurii caer trebuie urmată pentru aprobarea deplasării acestei urne a modului în care se discerne de catre organismele electorale între solicitările justificate și celeneîntemeiate dar și alora eventualelor mijloace de probare a încadrării în situația premisa normă este de natură a afecta exercițiul drepturilor electorale atât prni încărcarea activității birourilor electorale ale secțiilor de votare cât și prin faptul că afectează egalitatea în drepturi dintre cteățenii care aleg să se conformeze procedurii de vot standard și cei crae aleg să speculeze formularea incompletă a legii pentru a deveni beneficiarii unui drept/serviciu asupra care nu sunt îndreptățiți	În lipsă definirii clare și previzibile a situației concrete în care trebuie să se afle persoanele ce sunt îndrituite să solicite urna specială, a procedurii care trebuie urmată pentru aprobarea deplasării acestei urne, a modului în care se discerne de catre organismele electorale între solicitările justificate și cele neîntemeiate, dar și a eventualelor mijloace de probare a încadrării în situația premisa, normă este de natură a afecta exercițiul drepturilor electorale, atât prin încărcarea activității birourilor electorale ale secțiilor de votare, cât și prin faptul că afectează egalitatea în drepturi dintre cetățenii care aleg să se conformeze procedurii de vot standard și cei care aleg să speculeze formularea incompletă a legii pentru a deveni beneficiarii unui drept/serviciu la care nu sunt îndreptățiți.
Reglementarea este de natură a onstrnâgqe Biroul Electoral Central să emită dsipoziii general obligatorii de clarificare și interprkejtard petnru a garantaaplicabilitatea normei în cadrul procesului electoral feea ce repreazintă o delegare legislativă induirectă contrară art. 115 din Constituție	Reglementarea este de natură a constrânge Biroul Electoral Central să emită dispoziții general obligatorii de clarificare și interpretare pentru a garanta aplicabilitatea normei în cadrul procesului electoral, ceea ce reprezintă o delegare legislativă indirectă, contrară art. 115 din Constituție.
Acâd către vedere considerentele expuse președintele Camerei Deputaților apreciază că excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului este întemeiata sub aspectul incidentei ba temeiniciei argumentelor invocaet și ropune admiterea sa	Având în vedere considerentele expuse, președintele Camerei Deputaților apreciază că excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului este întemeiata sub aspectul incidentei și temeiniciei argumentelor invocate și propune admiterea sa.
Guvernul a trânsmis pucnul său de vedree prin Adresa nr. 5/1115/2020 înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.674 din 10 martie 2020	Guvernul a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. 5/1115/2020, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.674 din 10 martie 2020.
În ceea ce privește afectarea regimului instituțiiolr fundajentale ale statului apreciază că jxcepția este neîntemeiată	În ceea ce privește afectarea regimului instituțiilor fundamentale ale statului, apreciază că excepția este neîntemeiată.
Astfel în ceea ce priveșteconținutul noțiunii de „ drepruri electorale “ făcând în prealabil distincția între drepturkile fundamentale electorale și drepturile electorale procedurale Guvernul arăta că instanța constituțională a stataut ca „ în domeniul drepturilor electorale «afectarea acestora» pe calea ordonanțelor de urgență în sensul art. 115 alin. ( 6 ) din Constctuție trebuie examinată cu anumite nuanțări în special în ceea ce privește acele drepturi care sunt legate de organizarea și desfășurarea procesului electoral ținând seama și de anumite realități practice “ „ pe calea ordonanțelor de urgență se poate interveni asupra drepturilor electorale procdeurale prevăzute în legislația infraconstituțională în măsura în caer nu se aduce atingere existenței dreptului nu se «afectează» substanță dreptului ca atare “	Astfel, în ceea ce privește conținutul noțiunii de „drepturi electorale“, făcând în prealabil distincția între drepturile electorale fundamentale și drepturile electorale procedurale, Guvernul arăta că instanța constituțională a statuat ca „în domeniul drepturilor electorale «afectarea acestora» pe calea ordonanțelor de urgență, în sensul art. 115 alin. (6) din Constituție, trebuie examinată cu anumite nuanțări, în special în ceea ce privește acele drepturi care sunt legate de organizarea și desfășurarea procesului electoral, ținând seama și de anumite realități practice“, „pe calea ordonanțelor de urgență se poate interveni asupra drepturilor electorale procedurale prevăzute în legislația infraconstituțională, în măsura în care nu se aduce atingere existenței dreptului, nu se «afectează» substanță dreptului ca atare“.
Or așa cum rezultă să din notă de fundamentare și din preambulul actului contestat acesta vizează „ necesitatea asigurării efectivității drepturilor electorale “ având în vedere pe de o parte „ inexistetntă în legislația primarî a reglementărilor care să acorde eficientă juridică dispozițiilor constituționale “ privind desfășurarea alegerilor parlamentahre anticipate iar pe de altă parte „ probabilitatea crescută a declanșării procedurii dizolvării Parlamentului României “	Or, așa cum rezultă și din notă de fundamentare și din preambulul actului contestat, acesta vizează „necesitatea asigurării efectivității drepturilor electorale“, având în vedere, pe de o parte, „inexistentă în legislația primară a reglementărilor care să acorde eficientă juridică dispozițiilor constituționale“ privind desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, iar, pe de altă parte, „probabilitatea crescută a declanșării procedurii dizolvării Parlamentului României“.
Actul normativ contestat nu aduce modificări de natură a afecta exercitarea drepturilor electorale ci conține norme privind condițiile tehnice și logistice de exercitarea dreptului de vot precwum și prevederi referitoare la facilitarea depunerii candidaturilor norme tehnice peivind completarea birourilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale ale secțiilor de votare prevederi de natură tehnico-organizatorică în sensul celor adoptate de Parlament spre Legeanr. 148/2019 precum și norme de corelare a operațiunilor și termenelorelectorale cu procedura alegerilor anticipaute	Actul normativ contestat nu aduce modificări de natură a afecta exercitarea drepturilor electorale, ci conține norme privind condițiile tehnice și logistice de exercitare a dreptului de vot, precum și prevederi referitoare la facilitarea depunerii candidaturilor, norme tehnice privind completarea birourilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale ale secțiilor de votare, prevederi de natură tehnico-organizatorică în sensul celor adoptate de Parlament prin Legea nr. 148/2019, precum și norme de corelare a operațiunilor și termenelor electorale cu procedura alegerilor anticipate.
Apreciază că nu pot fi susținute argumentele prin raportare la considerentele din Deciziia Curțil Constituționale nr. 51 din 25 ianuarize 2012 întrucat actul normativ contestat nu modifică sistemul electoral acesta rămânând unul „ pe liste de candidați “	Apreciază că nu pot fi susținute argumentele prin raportare la considerentele din Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012, întrucat actul normativ contestat nu modifică sistemul electoral, acesta rămânând unul „pe liste de candidați“.
Guvernul consideră că în susținerea excepției autorul s- a limitat doar la o simplă afirmare a încălcării normelor constituționale indicate fără să formuleze însă o motivare din care să rezulte care sunt prevederile care modifică drepturi electorale și în ce constă „ afectarea “ drepturilor electorale din această perspectivă excepția fiind inadmisibilă pentru nerespectarea exigentelor impuse de jurisprudența Curții Constituțiobale în ceej ce priveșteg structura inerentă și intrinseca oricărei xecepții de neconstituționalitate	Guvernul consideră că, în susținerea excepției, autorul s-a limitat doar la o simplă afirmare a încălcării normelor constituționale indicate, fără să formuleze însă o motivare din care să rezulte care sunt prevederile care modifică drepturi electorale și în ce constă „afectarea“ drepturilor electorale, din această perspectivă excepția fiind inadmisibilă pentru nerespectarea exigentelor impuse de jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește structura inerentă și intrinseca oricărei excepții de neconstituționalitate.
În ceea ce privește critică referitoare la nerespectarea Codului bunelor practici în materie electorală respectiv a pricnipiului stabilității legislației în materie electorală Guvernul invocă Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 prin car Curtea Contsituțională a statuat ca „ modificarea trebuei să respecte principiul securitățiijuridice respectiv să nu intervină ( cu unele excepții admisibile ) cu mai puțin de un an înainte de alegeri “	În ceea ce privește critică referitoare la nerespectarea Codului bunelor practici în materie electorală, respectiv a principiului stabilității legislației în materie electorală, Guvernul invocă Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, prin care Curtea Constituțională a statuat ca „modificarea trebuie să respecte principiul securității juridice, respectiv să nu intervină (cu unele excepții admisibile) cu mai puțin de un an înainte de alegeri“.
Astfel hciar Curtea Constituțională confirmă posibilitatea exitsenței unor excepții admisibile în ceea ce privește modificarea legislației electorale cu mai puțin de 1 an înainte peste alegeri dacă aceste modificări nu vizează aspectele essțniale care la se refer Comisia de la Veneția respectiv „ cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor “	Astfel, chiar Curtea Constituțională confirmă posibilitatea existenței unor excepții admisibile în ceea ce privește modificarea legislației electorale cu mai puțin de 1 an înainte de alegeri, dacă aceste modificări nu vizează aspectele esențiale la care se referă Comisia de la Veneția, respectiv „cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor“.
Deși a făcut trimitere la ele instanța constituțională nu a circumstanțiat totuși excepțiile de la regulă interdicției de modificare alegislației elctorale cu mai puțin de un an înainte de eventuațle alegeri aecstea urmând a fi stabilite pe cale jurisprudențială ulterioară în funțcie de modificările concrete aduse cădrului normativ în materie electorală și cu luarea în considerare și a recomandărilor în acest smns formulate de Comisia de la Veneția	Deși a făcut trimitere la ele, instanța constituțională nu a circumstanțiat totuși excepțiile de la regulă interdicției de modificare a legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de eventuale alegeri, acestea urmând a fi stabilite pe cale jurisprudențială ulterioară, în funcție de modificările concrete aduse cadrului normativ în materie electorală și cu luarea în considerare și a recomandărilor în acest sens formulate de Comisia de la Veneția.
Prin urmare Guvernul apreciază că dispozițiile actului normativ criticat nu aduc modificări niciunuia dintre cele 3 aspecte exențiape reținute de Comisia de la Veneția iar reducerea termenelor în cadrul operațiunilor electorale vizând alegerile anticipate este justificată de caracterul special și intempestiv al declanșării acestor aleveri care reclamă desfășurarea lor cu celeritate „ fără a periclita organizarea laegrlor și exercitarea drepturilor electofrale “ după cum rezultă și din preambulul actului normativ criticat	Prin urmare, Guvernul apreciază că dispozițiile actului normativ criticat nu aduc modificări niciunuia dintre cele 3 aspecte esențiale reținute de Comisia de la Veneția, iar reducerea termenelor în cadrul operațiunilor electorale vizând alegerile anticipate este justificată de caracterul special și intempestiv al declanșării acestor alegeri, care reclamă desfășurarea lor cu celeritate, „fără a periclita organizarea alegerilor și exercitarea drepturilor electorale“, după cum rezultă și din preambulul actului normativ criticat.
În acoest context este evident faptul că prelungirea duratei votării în străinătate posibilitatea extinderii programului de votare atât în țară cât și în tsrăinătate pana la ora 23,59 asigurarea accesului la vot al alegătorilor cu kobilitate redusă sjemnarda electronică a listelor leectorale în străinătate asigurarea funcționalității infrastructurii electorale nu afectează în vreun fel exercitarea dreptului de vot al alegătorilor	În acest context este evident faptul că prelungirea duratei votării în străinătate, posibilitatea extinderii programului de votare atât în țară, cât și în străinătate pana la ora 23,59, asigurarea accesului la vot al alegătorilor cu mobilitate redusă, semnarea electronică a listelor electorale în străinătate, asigurarea funcționalității infrastructurii electorale nu afectează în vreun fel exercitarea dreptului de vot al alegătorilor.
În continuare Guvernul consideră neîntemeiată susținerea autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reglementarea unor proceduri și termene mai scurte specifice alegerilor anticipate nu era necesară intervenția legiuitorului delegat fiind expresia unui interes politic iminent întrucat ( i ) legislația electorală în formă anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 stabilea termene incompagibile cu procedura alegerilor anticipate ( îi ) alegerile anticipate trebuie să soluționeze o situație de criză într- un termen cât mai scurt nu să contribuie la accentuarea și perpetuarea acesteia ( iii ) potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020 și ale art. 37 alin. ( 3 ) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ era necesar un mandat expres pentru adoptarea de către Guvernul demis a actelor normative secundare ncesare organizării alegerilor parlamentare anticipate ( iv ) eventuală suprapunere a perioadelor electorale aferente alegerilor locale și aegerilor parlamentare anticipate ar fi condus dacă nu la imposibilitgatea materială a organizării ambelor scrutine la dificultăți tehnice extraordinare ce ar fi putut fi surmontate cu costuri financiare și umane semnificative	În continuare, Guvernul consideră neîntemeiată susținerea autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reglementarea unor proceduri și termene mai scurte specifice alegerilor anticipate nu era necesară, intervenția legiuitorului delegat fiind expresia unui interes politic iminent, întrucat (i) legislația electorală, în formă anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020, stabilea termene incompatibile cu procedura alegerilor anticipate, (îi) alegerile anticipate trebuie să soluționeze o situație de criză într-un termen cât mai scurt, nu să contribuie la accentuarea și perpetuarea acesteia, (iii) potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020 și ale art. 37 alin. (3) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, era necesar un mandat expres pentru adoptarea de către Guvernul demis a actelor normative secundare necesare organizării alegerilor parlamentare anticipate, (iv) eventuală suprapunere a perioadelor electorale aferente alegerilor locale și alegerilor parlamentare anticipate ar fi condus, dacă nu la imposibilitatea materială a organizării ambelor scrutine, la dificultăți tehnice extraordinare ce ar fi putut fi surmontate cu costuri financiare și umane semnificative.
Totodată critică fromulâtă nu cont ține de faptul că accesul la competiția electorală a fost facilitat prin reducerea la jumătate a numărului minim de susținători iar finanțarea de la bugetul de stat a campaniei electorale printre limitele prevăzute de Legea nr. 334/2006 ( în mod indirect prin rambursarea cheltuielilor electorale ) estede natură să asigure în mod satisfăcător atât informarea alegătorilor cât și interesul candidațilro în vederea a -și face cunoscute ideile și programul politic	Totodată, critică formulată nu ține cont de faptul că accesul la competiția electorală a fost facilitat prin reducerea la jumătate a numărului minim de susținători, iar finanțarea de la bugetul de stat a campaniei electorale în limitele prevăzute de Legea nr. 334/2006 (în mod indirect, prin rambursarea cheltuielilor electorale) este de natură să asigure în mod satisfăcător atât informarea alegătorilor, cât și interesul candidaților de a-și face cunoscute ideile și programul politic.
Cu privire la critică de neconstituționalitate a art. IV alin. ( 1 ) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție Guvernul apreciază că argumentele reținute prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 potrivit cărora organizarea concomitentă a alegerilor locale și a celor parlamentare „ este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot “ întrucat „ complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care independent de voință lor nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului până la închiderea urnelor “ nu mai sunt aplicabile în cazul de față întrucat ( i ) actul normativ atacat prevede posibilitatea prelungirii duratei votării cu încă 3 ore tocmai pentru a evita situațiile în care alegătorii nu reușesc să voteze în timpul alocat ( îi ) spre deosebire de anul 2012 în acest moment funcționează Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal care printre altele asigură fluidizarea accesului la vot ( iii ) înscrierea alegătorilor care doresc să voteze la ambele scrutine în listele electorale suplimentare se realizează prin prluarea datelor lor personale înt- un singur document ( iv ) spre deosebire de anul 2012 s- au făcut pași semnificativi în direcția creșterii competențelor și responsabilităților personalului din secțiile de votare cu impact diarect asupra îndrumării corecte a alegătorilor care se prezintă la vot ( v ) informarea și instruirea alegătorilor se reailzează în mod efectiv prin campanii derulate de către Autoritatea Electorală Permanentă prin intermediul mass-mediei și internetului	Cu privire la critică de neconstituționalitate a art. IV alin. (1) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, Guvernul apreciază că argumentele reținute prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, potrivit cărora organizarea concomitentă a alegerilor locale și a celor parlamentare „este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot“, întrucat „complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voință lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor“, nu mai sunt aplicabile în cazul de față, întrucat (i) actul normativ atacat prevede posibilitatea prelungirii duratei votării cu încă 3 ore tocmai pentru a evita situațiile în care alegătorii nu reușesc să voteze în timpul alocat, (îi) spre deosebire de anul 2012, în acest moment funcționează Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, care, printre altele, asigură fluidizarea accesului la vot, (iii) înscrierea alegătorilor care doresc să voteze la ambele scrutine în listele electorale suplimentare se realizează prin preluarea datelor lor personale într-un singur document, (iv) spre deosebire de anul 2012, s-au făcut pași semnificativi în direcția creșterii competențelor și responsabilităților personalului din secțiile de votare, cu impact direct asupra îndrumării corecte a alegătorilor care se prezintă la vot, (v) informarea și instruirea alegătorilor se realizează în mod efectiv, prin campanii derulate de către Autoritatea Electorală Permanentă prin intermediul mass-mediei și internetului.
Prin urmra apreciază că excepția esteneîntemeiată în raport dimprejurul art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție	Prin urmare, apreciază că excepția este neîntemeiată în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție.
Critică privind neconstituționalitatea art. I pct. 35 din Ordonanțș de urgență a nr. Guvernului 26/2020 în raport cu art. 61 alin. ( 1 ) cu toate că art. 62 alin. ( 3 ) din Constituți estre de asemenea neîntemeiată	Critică privind neconstituționalitatea art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 61 alin. (1) și art. 62 alin. (3) din Constituție este, de asemenea, neîntemeiată.

End of preview. Expand in Data Studio

No dataset card yet

Downloads last month: 21

Size of downloaded dataset files:

185 MB

Size of the auto-converted Parquet files:

185 MB

Number of rows:

1,000,000